Chào các bạn! Truyen4U chính thức đã quay trở lại rồi đây!^^. Mong các bạn tiếp tục ủng hộ truy cập tên miền Truyen4U.Com này nhé! Mãi yêu... ♥

CAPITOLUL VII




Nu isi putea lua ochii de pe ea.

Era legat langa Murdock care tot vorbea despre ceva, dar el nu era in stare sa isi intoarca atentia spre el. Ochii lui erau blocati pe Argana, care era la cativa pasi de ei, singura, privind multimea cu bratele in san si decapitand imediat privirea oricarui barbat ce se indrepta pofticioasa spre ea. Nu era de vanzare. Se ocupa de vanzare asa cum ordonase Matias, dar ridicase preturile exorbitant de mult, secand buzunarele bogatisilor. Nu erau toti bogati, unii soldati neinsurati mai cumparau cate o recrutata, dar in seara asta solda lor nu era suficienta din cauza inflatiei produsa de Argana.

Toata lumea se abtinuse sa nu rada cand unul dintre ei, deja beat bine, ii sugerase sa vina cu el si ii va demonstra ca e mult mai bun decat impaunatul de Delgor. Probabil adjectivul asta atribuit lui Delgor o oprise sa il decapiteze pe soldatul indraznet, dar tot il amenintase cu o castrare dureroasa daca nu isi ia o recrutata si dispare mai repede. Se invartise prin fata lor pana cand o scosese din minti pe Argana si la sfarsit nu alesese niciuna. Probabil nu avea niciun ban si spera sa procure una pe gratis, sau macar sa o vada pe Argana mai de aproape, pentru ca mai mult i se plimbasera ochii pe vanzator decat pe marfa.

Noah realizase cat i se aprinsesera calcaiele cand il vazuse pe betivul ala plimbandu-si ochii pe corpul ei. Zvacnea de furie si daca ar fi ajuns suficient de aproape de el, i-ar fi sarit la gat. Era norocos ca fusese legat, pentru ca in momentul ala uitase de ratiune si voia doar sa il pocneasca pe porcul ala infierbantat.

Dupa ce i se intamplase mai devreme in cusca, ii era si mai greu sa isi ia gandul de la ea. Ceva parca il pocnea in tampla si ii asterna imaginea ei goala in fata ochilor de fiecare data cand reusea sa isi distraga atentia.


Observand ca nu e ascultat deloc si ochii recrutatului urmaresc fix un singur lucru, Murdock se opri si isi intoarse capul dupa al lui. Zambi imediat ce o vazu pe Argana. Luase un pahar de vin si bea din el, jucandu-se cu un cutit pe care il invartea intre doua degete. Doar arma aia i se daduse, dar ii era de ajuns.

Cusca lui Murdock era in fata lor, una la stanga, si vazuse tot incidentul dintre ciocnirea celor doi. Reactia lui Noah fusese normala, se infierbantase bietul de el de mai avea putin si ii lua foc parul, dar reactia Arganei il surprinsese. Se temea ca ea va reactiona ca de obicei si il va rani pe Noah, dar nu o facuse. Reactionase normal, de parca nu ar fi ajuns goi lipiti unul de altul, iar el nu devenise brusc, mai viril ca un armasar de prasila. Nu paruse excitata ca el, dar nici nervoasa. Prea calma pentru temperamentul ei in asemenea situatii.

- Si, ia zii, pielea ei e asa catifelata precum pare? Ii dadu Murdock un cot, atragandu-i atentia, abordand un subiect care avea sa il intereseze cu siguranta. Ranji cand capul lui Noah se intoarse imediat spre el.

- Despre ce vorbesti? Se prefacu el nedumerit, dar imediat isi intoarse iar capul spre Argana. Murdock nu il condamna, el era batran si prea bolnav pentru asemenea ganduri, era sigur ca nu o sa fie cumparat nici in seara asta, slabise mult de cand fusese ranit si acum nu mai avea nicio atractie, dar era barbat si destul de capabil sa observe frumusetea unei femei. Isi inchipuia ce face Argana in mintea unui barbat tanar si proaspat initiat in placerile trupesti ca Noah. Mai ales ca avusese ocazia sa o atinga mai mult decat toti ceilalti si asta nu facea acum decat sa ii intunece mintile si mai rau.

- Ei, haide, am vazut mica voastra ciocnire intamplatoare si fierbinte. Ranji gladiatorul, privind acum spre Argana cat Noah se intorsese inspaimantat spre el.

Noah si-ar fi dat o palma peste frunte daca ar fi avut lanturile destul de lungi. Ar fi copilaresc sa nege ca se intamplase, sau care fusesera reactiile lui, asa ca doar ofta, lasandu-l pe Murdock sa se amuze de durerea lui.

- Trebuie sa recunosc, ma asteptam sa ajungi cu capul storsit de perete dupa ce s-a intamplat, dar nu ti-a facut nimic. Spuse Murdock, mai serios de data asta.

Nu se uitau unul la altul in timp ce vorbeau pe soptite, amandoi o priveau pe Argana, care parea teribil de plictisita. Noah analiza urmele inca adanci de pe spatele ei, care insa nu taiau cu nimic din frumusetea trupului ei. Pielea ii sclipea in stralucirea flacarilor si raspunse intrebarii lui Murdock in gandul lui: da, pielea ei e asa catifetala precum pare. Mai catifelata.

Murdock ii dadu iar un cot, sacait ca nu ii raspunde. Noah isi clatina capul.

- E... e doar recunoscatoare pentru ca am ajutat-o cand a fost bolnava. Cauta el repede o explicatie, gandindu-se daca asta era adevarul. Probabil. Si el fusese surprins sa ii vada calmul, se asteptase la aceleasi lucruri ca si Murdock.

Gladiatorul rase usor.

- Argana?! Recunoscatoare?! Nu, ai nimerit in alta poveste, prietene. Poate mai degraba profitoare. Are nevoie de tine sa ii cureti spatele. Chicoti Murdock, iar Noah facu o grimasa.

- Probabil! Mormai el ofticat, partea aiurita din capul lui isi dorea sa fi fost altul motivul.

Murdock il analiza atent. Recrutatul era putin mai inalt decat el.

- O vrei, huh? Intreba el, serios. Noah intoarse capul si isi inclesta usor maxilarul.

- Nu vreau sa vorbesc despre asta, Murdock. Gladiatorul zambi si il lovi iar cu cotul.

- Haide, suntem barbati, si oricum ne plictisim ca dracu' aici pana vine o pasarica sa ne elibereze.

Noah nu gusta gluma. Privea inca serios in fata, spre Argana. Pe Murdock il lovi revelatia brusc, analizand expresia lui Noah spre gladiatoare.

- Nu o vrei doar pentru o noapte, nu-i asa?! Te-ai indragostit de ea.

Capul lui Noah zvacni atat de repede spre el, ca ii auzi gatul trosnind.

- Ce?! Nu! Nega Noah, contrariat si el, dar nu voia sa dea ceva de banuit. Iubesc alta femeie, eram logodit cand am fost luat si adus aici. Spuse el, intorcandu-si iar capul spre Argana, parca il vrajea sa se tot uite la ea, iar asta nu sustinea deloc afirmatia lui. Aducandu-si aminte de asta, nici nu mai stia cand fusese ultima data cand se gandise la Irene.

Murdock ranji, bineinteles fara sa creada o iota din ce spusese prietenul lui. Negatia lui brusca si agitata era o dovada si mai clara.

- Doar ai grija! Poate ai scapat odata, dar Argana nu e o femeie pe care sa o poti iubi usor.

Il sfatui el, iar Noah il privi cu alta expresie manioasa, stresat ca tot aducea vorba de iubire, dar privind-o pe Argana, se intreba daca nu cumva era adevarat. Se indragostise de ea?


Era inca pierdut in gandurile astea ce incepeau sa il sperie, cand cotul lui Murdock il lovi din nou.

- Iti vine admiratoarea! Acesta ii facu din cap si Noah il urmari, dand peste femeia care il cumparase mereu la ultimele petreceri. Un marait de exasperare iesi din gatul lui. Ii statea gandul doar la trupul Arganei si ce ar fi vrut sa faca cu ea, dar sa isi consume dorinta asta cu alta femeie nu avea sa il faca sa se simta mai bine, dimpotriva.

Femeia ajunse in fata lui, oferindu-i un zambet pe care ea il credea cuceritor. Era, dar nu nimerise barbatul potrivit. Ochii lui zvacnira imediat spre Argana cand aceasta aparu langa noul cumparator. Situatia asta il scotea din sarite. Isi dorea atat de mult o femeie care acum il vindea pentru placerile alteia.

O privi pe Argana si realiza ca ochii ei devenisera foarte stralucitori si avea o expresie pe care nu o vazuse pana acum pe chipul ei. Bause mai mult de cateva pahare si nu mancase nimic. De asemenea, si admiratoarea lui parea puternic intoxicata.

- El! Spuse ea prompt, ridicand degetul spre Noah si ranjindu-i. Isi simti greata urcandu-i in gat, nu intelegea ce ii placea femeii asteia la el. Nu o atingea, se ferea de atingerile ei si sa il fereasca sfantul daca o sarutase vreodata. Nu le sarutase pe niciuna, asta era limita lui.

Argana ridica o spranceana spre femeia pofticioasa.

- 200 de sesterti. Spuse ea, iar expresia femeii se schimba brusc in groaza.

- Cat? Pana acum l-am cumparat cu 50. Se infurie ea. Noah se simtea ca un vitel la targ.

Argana ranji si ridica din umeri.

- Cei care avanseaza devin mai scumpi. Spuse ea, facuse asta si cu Dax mai devreme, venindu-i sa vomite cand il laudase, dar ii marise pretul atat de mult, incat nicio femeie nu il cumparase. Nu voia sa ramana apoi liber. Gladiatorul fumega in lanturi si arata de parca mai avea putin si le topea din cauza flacarilor ce ii ieseau din priviri spre Argana.

Femeia nu se lasa invinsa, isi ridica barbia batoasa si incerca sa se ridice pe varfuri, varful capului ei sa ajunga macar la barbia Arganei.

- Nu mai spune! Ranji ea! Atunci, il vreau pentru toata noaptea, si iti dau 1000.

Murdock fu primul care reactiona, scotand o injuratura de uimire. Noah simtea nevoia sa o stranga de gat pe afurisita asta batrana, iar Argana izbucni in ras.

- Imi pare rau, cucoana, nu ii vindem pentru toata noaptea. Va trebui sa iti potolesti tremuratul dintre picioare in 20 de minute. Spuse ea, desfacand lanturile lui Noah.

Acesta isi masa incheieturile si ofta. Argana il privi cu o spranceana ridicata, iar el ii oferi raspunsul strambandu-se. Nu, nu o voia deloc pe femeia asta.

- Rimes! Striga ea spre un gardian, acesta aparu si il lua pe Noah, conducandu-l spre spatele curtii in locul deja cunoscut, cu femeia infierbantata dupa el.

Ramasi in urma, Murdock o privi poznas pe Argana, isi cam risca pielea, dar nu se putea abtine.

- Doar nu o sa il lasi cu halca aia de carne batrana, ii esti datoare pentru ca ti-a salvat viata! Zambi el, iar Argana mormai o injuratura, dorindu-si sa ii dea una in moaca lui Murdock, pentru ca deja se gandea si ea la asta, nu avea nevoie sa ii sublinieze si el.

Band ultima gura de vin din pahar, ii desfacu apoi lanturile lui Murdock.

- Stai in locul meu pana ma intorc. Spuse ea, eliberandu-l si urmarind cu privirea cortul in care intrase Noah.

Gladiatorul nu spuse nimic, doar se elibera subtil de lanturi si se retrase la coada grupului. Argana pleca spre cealalta parte a curtii, ocolind corturile si ajungand in spatele lor.




Noah voia sa inchida ochii, dar se simtea ca un copil prost si speriat. Era enervat si scarbit. Femeia asta era din ce in ce mai urata. Ea il cumparase si prima data si de multe ori dupa asta. De fiecare data incerca sa termine cat mai repede si sa fie cat mai brutal, chiar sa o raneasca ca sa nu il mai cumpere iar, dar afurisitei ii placea mai mult cand era rau. Ii spusese ca e vaduva de 15 ani si pana acum nu a mai avut niciun barbat, iar acum isi gasise sa hraneasca foametea asta chiar cu bietul Noah.

- Saruta-ma, te rog! Se milogi ea, prinzandu-se de umerii lui si ridicandu-se cu buzele tuguiate. Era mai beata decat crezuse el. Noah isi trase capul inapoi.

- Ti-am spus ca eu nu sarut! Marai el, incercand sa o impinga. Femeia se bosumfla, dar imediat ranji din nou si se infipse in cureaua lui. Il dezbraca imediat, smulgand tunica de pe el ca un copil, ambalajul de pe un cadou.

Noah nu avea de gand sa ii faca nicio placere, avea sa termine repede, ca inainte, si sa se intoarca sa isi verse frustrarea in mai multe pahare de vin. Voia sa se imbete in seara asta.

Dar inainte sa o impinga pe femeie pe pat, vazu prelata cortului miscandu-se si instinctele lui - ce devenisera mai agile in ultimul timp - il facura sa reactioneze, dar se opri la timp cand vazu corpul Arganei strecurandu-se prin deschizatura. Ochii i se marira. Ea ii facu semn sa o tina ocupata pe femeie, care era cu spatele si nu vazuse ce se strecurase in cortul lor si avea sa ii strice distractia, insa Noah nu putea sa isi ia ochii de pe ea.

Cu pasi de pisica, Argana se apropie de ei, scoase tava de metal de sub carafa cu apa si din doi pasi, era in spatele femeii. Aceasta era prea hipnotizata de maxilarul lui Noah ca sa isi dea seama de ceva, si inainte sa apuce sa il atinga, Argana o lovi direct in cap si cazu lata imediat in bratele lui Noah. Acesta apuca sa o prinda, dar apoi o lasa pe pat.

- Ce faci?! O sa creada ca eu am lovit-o! Susoti el exasperat, uitandu-se spre iesirea din cort, acolo unde il astepta gardianul, sperand sa nu fi auzit izbitura tavii de teasta femeii.

Argana zambi draceste si arunca tava.

- E moarta de beata. Nu o sa isi mai aminteasca nimic. Drezbac-o si las-o in pat printre cearsafurile mototolite. Cand o sa se trezeasca, o sa creada ca s-a intamplat, dar nu isi mai aminteste.

Noah isi trecu mana prin par. Nu ca nu se bucura ca venise si il salvase, dar era si speriat ca nu cumva sa dea de necazuri din cauza asta.

- De ce ai facut-o? Intreba el, privind-o serios si calm de data asta. Ea vru sa raspunda, dar se opri. Nu voia sa recunoasca ca o facuse pentru ca ii era datoare. La naiba, nu ii placea sa o si spuna, e de ajuns ca a facut-o. Privi in jos pe trupul lui gol, observand ca nu era deloc excitat desi pana acum avusese o femeie ce se agatase de el. Se trezi mandra din cauza asta, pentru ca atunci cand se atinsese de ea, devenise tare ca o roca.

Isi scutura capul, era beata si incepea sa se gandeasca la tot felul de tampenii.

- Murdock mi-a cerut sa o fac. Ca sa ii platesc medicamentul pe care mi l-a dat. Spuse ea batoasa, intorcandu-se ca sa iasa din cort pe unde intrase.

- Asteapta aici cateva minute, fa ce ti-am spus, apoi iesi. Adauga serioasa, dupa care iesi, nelasandu-l pe Noah sa raspunda. Bolborosii injurii tot drumul inapoi spre curte. Marturisise ca platise o datorie, tot acelasi lucru, dar nu datoria pentru el, deci era altceva.

Era constienta ca se imbatase si mintea ei incepea sa o ia pe cai gresite, dar nu se putea abtine, nu mai bause de cateva luni bune si simtea nevoia sa uite tot ce se intampla in blestemata ei de viata. Asta era motivul pentru care bea de obicei.


Noah se intoarse cu gardianul lui dupa cateva minute, se aseza la masa, dar nu ii mai era foame. Se intinse direct spre carafa cu vin. Murdock ramasese liber, Argana nu il mai legase, pentru ca oricum nu avea sa fie cumparat de nimeni, dar nu mai veni langa Noah. Simti tensiunea barbatului tanar, mai ales cand dadu pe gat un pahar de vin dintr-o inghititura, asa ca il lasa in pace.

Insa planurile lui Noah nu mergeau bine, observand ca isi mai pusese cineva in plan sa sa se imbete in seara asta. Argana incepea deja sa se clatine pe picioare si sa vorbeasca mai tare decat ar trebui, iar ca orice om beat, spunea tot ce avea in minte in momentul asta.

Noah se opri din baut ca sa fie cu ochii pe ea si sa o poata opri in caz ca face vreo nefacuta, pentru ca incepuse sa scuipe cuvinte batjocoritoare despre imparat si fiul sau, care nu erau de fata. Nu era o petrecere foarte mare, demna de prezenta imparatului, dar erau destule persoane in jur care sa se amuze si sa duca mai departe insultele ei.

Argana stia surprinzator de multe despre imparatul Augustus, iar atunci cand aduse vorba de pasiunea pe care o avusese el pentru o gladiatoare acum cativa ani cand sotia lui inca traia, Noah stia ca era timpul sa intervina.


Veni in spatele ei, era asezata la masa si radea alaturi de un grup de oameni care ii sorbeau cuvintele.

- Argana, inceteaza! Se apleca spre urechea ei, dar ea se intoarse incruntata spre el si ii facu vant cu mana sa o lase in pace.

- O sa ajungi iar biciuta daca imparatul afla de asta! Mormai el din nou, dar ea nu il baga in seama.

- Nu ar fi prima data! Comenta ea, incepand iar sa rada.

Se avanta in alta dezvaluire despre infidelitatile imparatului, iar Noah fumega furios, dar nu avea cum sa o opreasca asa, trebuia sa ii distraga atentia. Era inca responsabila de toti recrutatii, si chiar daca era beata turta si foarte ocupata sa rada de conducatorul imperiului, era cu ochii pe fiecare dintre ei in parte, mai ales pe cei eliberati, care nu aveau voie sa paraseasca masa la care ii pusese ea.

Noah trecu pe langa masa ei si se avanta direct spre spatele corturilor, acolo unde se strecurase si ea cand venise sa il scape de cumparatoarea lui.

- Hei, unde se duce ala?! Auzi un vocea unui gardian, se opri din afirmatia ei despre impotenta imparatului, si vazand spatele ce se departa al lui Noah, tasni de pe banca, aproape rasturnand masa si pe toti cei ce erau asezati la ea.

Fugi dupa el ca un lup dupa oaia scapata din turma, dar nu il prinse pana cand acesta ocoli si ajunse in partea intunecata a curtii, in spatele corturilor.

Daca ar fi fost mai istet si ar fi plecat mai discret, Noah isi dadu seama ca ar fi putut sa scape de-a binelea, dar oricum nu avea cum sa treaca de poarta cea mare.

Se opri langa un zid, pozitionandu-se in dreptul luminii lunii si o astepta pe ea sa apara. Tasni in spatele corturilor ca un tigru, cautand cu privirea prin intuneric si cand il vazu langa zid, veni spre el cu mania aceluiasi animal mentionat mai devreme. Avea sa il loveasca, ghici si el asta.

- Unde dracu' credeai ca te duci? Tuna ea.

Noah se infurie brusc, atat de repede ca se surprinse si pe el. Nu era de vina doar toata tensiunea in care clocotise in seara asta din cauza ei, dar acum tocmai ii salvase viata din nou si ea voia sa il loveasca. Se saturase, nu mai avea de gand sa inghita asta iar de la ea. Oricat de puternica si gladiatoare era ea, nu ii mai inghite rautatea.

Inainte sa apuce sa se napusteasca asupra lui, Noah ii prinse mana, impingandu-o in jos, ii prinse apoi soldurile si intr-o clipire din ochi, o intoarse si o izbi cu spatele de zid. Argana scanci de durere, pentru ca se pare ca Noah uitase de spatele ei sensibil.

Continua sa fie uimit de ce facea, dar era furios, cu ganduri si nevoi ce nu ii dadusera pacea toata seara. Era si beat, dar nu de vin ci de Argana.

- Tocmai ti-am salvat viata. Gura ta mare avea sa te duca in lanturi si la bici din nou. De-abia ai inceput sa te vindeci. Marai el, apropiindu-se de ea pana cand ii simti respiratia pe buze.

Argana realiza ca era beata rau de tot, o ametise miscarea pe care o facuse el si acum simtea ca ar fi cazut jos daca nu o tinea el. Durerea din spate se intensifica si acum ii oprea orice proteste.

Se forta sa priveasca in ochii lui, ce straluceau maniosi in razele lunii pline. Era prima data cand el era cel puternic si furios, iar ea slaba si neputincioasa.

- Si ce iti pasa tie de viata mea? Isi gasi ea seriozitatea sa spuna, infruntandu-i privirea si incercand sa elimine starea blestemata de betie. Avea sa regrete noaptea asta. Dracu' o pusese sa bea atat.

Privind in ochii ei, Noah respira furios pe nari. Ii stranse soldurile goale in pumni, incercand sa abtina toate urletele ce clocoteau in el si voiau sa iasa la suprafata cu reprosuri asupra ei. Era atat de afurisita, nerecunoscatoare, egoista, manipulatoare, rea... si putea sa mai lungeasca lista pana maine dimineata. O ura in momentul asta, voia atat de tare sa ii faca ceva, dar nici el nu stia ce, incat isi simtea tot corpul luand foc.

- Imi pasa! De ce trebuie sa ai tu raspunsul la toate?! Marai el, dandu-si seama brusc ca gasise el un raspuns acum, atunci cand ochii ei intunecati au sclipit ca doua nestemate negre, iar buzele i s-au deschis usor.

Se intrebase ce voia sa ii faca acum. Voia sa o sarute. Si nu ii pasa daca avea sa moara dupa asta.

Impingand orice gand rational si teama pentru viata lui, elibera acea parte din el care clocotea de atatea saptamani si devenise mai chinuitoare ca o biciuire.

Isi izbi buzele de ale ei.

Una dintre mainile lui urca pe gatul ei si o tinu imobilizata, astfel incat sa isi poata lua sarutul dupa care tanjea atat. Buzele lui se frecara de ale ei, brutal, apoi din ce in ce mai usor, incercand sa le desprinda pe ale ei.

Argana fu socata de gestul lui, dar se varsa asupra ei cu o asemenea amploare, incat o lasa fara suflare, si un sentiment pe care nu il mai simtise niciodata, aparu asupra ei. Poate era de vina bautura, dar nu mai cauta alta explicatie atunci cand mainile ei se infipsera in parul lui Noah si il trase spre ea la fel de brutal cum se infipsese el prima data.

Isi desfacu buzele si isi trimise limba direct printre ale lui, impletind-o cu a sa. Noah scoase un sunet gros, animalic, din fundul gatului si isi incolaci ambele brate pe mijlocul ei, strangand-o cu forta si lipind-o de el asa cum fusese mai devreme. Doamne, cat si-ar fi dorit sa fie goala din nou.

Buzele lor se presau animalic unele de altele, salbatic, dar ritmic, de parca erau creati sa se sarute unul pe altul. Degetele ei se stransera in parul lui, facandu-l sa geama din nou si sa o stranga mai tare, dar scancete de durere iesira din nou gatul ei si chiar daca era prea intoxicata sa le gaseasca sursa, Noah isi dadu seama ca el provoca durerea, strangand-o in brate.

Dar nu avea de gand sa se opreasca, cauta repede o modalitate prin care sa o mentina lipita de el si sa nu ii mai raneasca spatele. Mintea lui reactiona imediat nevoii animalice, isi cobori mainile pe coapsele Arganei si o ridica imediat, incolacindu-si talia cu picioarele ei. Ii era teama ca actiunea asta sa o determine sa se opreasca, dar ea doar scoase un sunet de dorinta care il innebuni pe Noah si mai tare. Propti sezutul ei in perete si o ridica cat mai sus pe soldurile lui, astfel incat ea sa se aplece si sa nu ramana cu spatele lipit de perete. Mainile lui ramasera pe coapsele ei, strangand si masand. Nu avea sa isi recapete rationamentul prea repede, simtind-o pe Argana astfel in jurul lui, sarutand-o astfel... simti cum innebuneste in adevaratul sens al cuvantului.

Corpul lui ardea, acum ardea la propriu, isi pierdea mintile si in curand nu avea sa ii mai ajunga doar atat. Nu mai sarutase o femeie de cand fusese aici, dar acum isi dadea seama ca nu sarutase niciodata cu adevarat o femeie. Saruturile pe care le avea cu Irene nu erau cu mult mai ample decat cele pe care le dadea surioarelor lui. Rareori o saruta pe buze, era rusinoasa si rezervata, dar intotdeauna sarutul se termina imediat, nici macar nu isi desparteau buzele.

Ce se intampla acum era de o amploare imposibil de descris. Nici nu isi imaginase ca doi oameni se pot saruta astfel, isi pot explora gurile unul altuia intr-un asemenea fel, folosindu-se de limba aproape la fel ca de buze. Niciodata nu se simtise ca acum, atat de innebunit de o femeie, atat de plin de dorinta, incat avea sa o moara daca s-ar opri. O stranse si mai tare in jurul lui, lacomindu-se si mai tare in sarut, iar Argana ii raspunse, pentru ca aceleasi senzatii pe care le avea el, erau si in ea.







Deschise ochii si apoi ii inchise. Ii stranse tare, apoi ii deschise iar. O durea capul mai tare decat o duruse vreodata. Asta fu primul lucru de care reusi sa isi dea seama. Isi ridica mainile si incepu sa isi maseze tamplele, scrasnind din dinti.

Greata urca imediat in gat, alaturi de toata bautura pe care o inghitise noaptea trecuta. Inghiti in sec si se stramba, intorcandu-si capul si incercand sa se ridice din pat. Imediat intalni privirea lui Noah si toate intamplarile de noaptea trecuta navalira peste ea.

Se ridica in sezut, privindu-l cateva secunde. El era in sezut, sprijinit de perete si treaz de ceva vreme, de fapt, nu dormise deloc.

Inghiti iar si incerca sa nu se gandeasca la ce facuse, dar era imposibil. Doamne, cum de fusese asa proasta?! Bautura blestemata!

Insira blesteme mintale pentru cine facuse vinul ala si pentru ea insasi cat se ridica si se duse sa il verse pe tot. Vomita violent, o cantitate mare, exact asa cum bause. Nu mai mancase nimic de ieri de la pranz si acum nu era cu nimic mai puternica decat o papusa de carpe.

Izbi trapa metalica cu furie, era intr-o postura mai jalnica decat fusese in toata viata ei. In momentul asta voia sa loveasca orice ii iese in cale, isi simte aburi iesind pe urechi de furie, dadu iar peste Noah si isi stranse pumnii pentru ca voia sa ii rupa capul in momentul asta. Desi fusese beata, fiecare amanunt al sarutului era blestemat de viu in mintea ei.

Parca o vrajise, atunci cand o sarutase, nu isi dorise decat sa il sarute si ea. Sa ii devoreze buzele, ceea ce si facuse. Acum era sigura ca ceva fusese pus in vinul ala blestemat. Femeia aia, lipita de zidul cetatii, cu picioarele incolacite in jurul taliei unui barbat, sarutandu-l de parca ii viola gura - nu era ea. Aceea nu era Argana reala. Era doar o betiva in calduri si fara minte. De asta isi jura ca nu o sa mai puna vreodata gura pe bautura.

Lua o gura de apa si isi clati gura, scuipand prima data apoi bau din nou. Era slabita, voia sa se intinda, dar continua sa se invarta prin cusca. Avea sa suporte consecintele, sa se pedeapseasca singura pentru slabiciunea si prostia ei, asa ca nu isi mai permise nicio secunda de odihna. Era prea furioasa pentru asta.

Il privi pe Noah, parca dorindu-si sa ia inapoi sarutul pe care i-l daduse. Ea fusese beata, dar stia sigur ca el nu fusese. Bause doar doua pahare pana cand incepuse sa fie cu ochii pe ea si sa incerce sa ii opreasca gura dobitoaca. Si normal, cum sarutul ala nu fusese de ajuns, mai putea sa dea de dracu' iar pentru ce spusese noaptea trecuta despre imparat, dar nu asta o preocupa acum cel mai tare.

Continua sa se invarteasca prin fata lui. El avea coatele pe genunchi, privind spre picioarele ei ce se invarteau si fara sa scoata o vorba. O lasa sa isi puna ordine in ganduri, el isi pusese demult. Dar stia ca in momentul asta, ea nu gandea ca el. Ii citea furia pe buzele ce se strangeau, fruntea ce se incrunta si narile ce se largeau in respiratia nervoasa. Stiuse deja ca avea sa reactioneze astfel, nu se astepta sa se trezeasca si sa vina sa il sarute.

Noaptea trecuta, totul se sfarsise la fel de brusc cum incepuse. Noah era trist din cauza asta, Argana era acum recunoscatoare pentru gardianul ce ii strigase numele chiar inainte sa apara in spatele corturilor.

Il impinsese de pe ea si ii sarise din brate intr-o fractiune de secunda, revenind la fel de repede la realitatea pe care o pierduse cand el isi lipise buzele de ale ei. A mintit gardianul ca Noah era beat si venise aici sa vomite, nu era nimic in neregula, apoi ii trimisese pe amandoi inapoi in curte si ea se intorsese imediat dupa ei. Noah fusese prea zapacit sa spuna ceva, dar Argana, in toata betia ei, reusise sa isi revina suficient de repede. Imediat dupa asta i-a luat pe recrutati si s-a intors cu ei in temnita. In cusca lor, ea s-a asezat pe pat, fara sa mai spuna ceva, era prea obosita si beata, asa ca a lasat orice discutie pentru maine.

Adica azi, dupa ce si-a revenit si reactiona la fel de brutal cum se asteptase Noah. Nu o sarutase oricum, o sarutase cand era beata. Ii raspunsese pentru ca era beata. Nu i-ar fi raspuns daca nu era, cum stia ca nu ar fi spus nici lucrurile alea despre imparat in gura mare daca nu avea atata vin in sange. Era cerebrala, dura cu ea si isteata, isi gandea fiecare miscare si vorba, chiar si pe cele ce o duceau la bici, dar isi pierdea ratiunea - ca orice om - odata ce se lasa prada vinului.


Tresari brusc cand ea se aseza in fata lui, aplecandu-se pe vine si asezandu-si coatele pe genunchi. Privirea veninoasa din ochii ei intunecati ii spunea clar cat isi doreste sa il omoare acum.

- Daca mai faci vreodata ce ai facut noaptea trecuta, o sa iti smulg capul de pe umeri. Marai ea, aplecandu-se spre el. Noah isi ridica capul si ramase serios, il manca limba sa spuna ca orice facuse el, ea ii raspunsese la fel de lacoma, dar se abtinu.

- Eram beata! Asta a fost motivul pentru care te-am sarutat inapoi si ai ramas in viata dupa ce ai indraznit sa te apropii asa de mine. Dar sa nu crezi ca se va mai intampla vreodata. Continua ea furioasa, surprinzator de stabila pentru cat o durea capul.

- De acum inainte, s-a terminat cu orice apropiere intre noi. Daca iti trec prin cap asemenea ganduri, o sa am grija sa ti le fac bucati. Vrei sa saruti o femeie?! Ramai la spurcatele pline de bani ce te cumpara. Nu o sa te mai las sa ma privesti cand ma spal, de acum inainte vei sta intors cu spatele si nu o sa iti permit sa ma mai atingi in niciun fel. Incearca sa mai faci din nou ce ai facut noaptea trecuta, si o sa iti vina moartea inainte sa intri in Campionat.

Incheie ea, cu o voce joasa, pe care sa o auda doar el, dar plina de furie si hotarare.

Se ridica din fata lui si merse sa isi ia mancarea pe care o adusesera gardienii.

Noah ramase in locul lui, nu se sinchisi sa isi ia farfuria, nu dupa ce ii daduse ea sa inghita. Se asteptase sa fie asa, sa reactioneze in felul asta, dar nu atat de rau.

Rupsese orice legatura intre ei, nu il va mai lasa nici sa o priveasca dezbracata, lucru pe care il permisese cand nu stia nici cum il cheama.

Era clar ce simtea ea in legatura cu noaptea trecuta: nu simtea nimic. Era doar furioasa ca se intamplase, ca se imbatase si Argana de piatra se inmuiase in bratele unui barbat, devenind dornica pentru atingerile lui.

Acum, ea regreta tot, ura ca se intamplase. El nu putea sa faca asta.

Avea sa suporte consecintele, tot ce ii spusese ea, pentru ca nu putea sa faca nimic in legatura cu asta, dar cel cu care se lupta cu adevarat era el insusi.

Dupa ce ii spusese Murdock seara trecuta, se tot gandise la asta. Indiferent cat l-ar fi atras Argana, traia cu impresia ca e inca indragostit de Irene si avea sa ramana pentru cat mai avea de trait. Dar dupa ce o sarutase noaptea trecuta pe Argana, dupa ce ii simtise trupul in bratele lui, isi daduse seama care era adevarul.

Nu doar ca nu o mai iubea pe Irene, dar nici nu era sigura daca o iubise vreodata cu adevarat, daca o iubise asa cum un barbat iubeste o femeie, avand in vedere felul in care se indragostise acum de Argana.

Bạn đang đọc truyện trên: Truyen4U.Com

Tags: